Atunci când vorbim despre efectele secundare ale medicamentelor, ne gândim frecvent la reacții digestive, amețeli sau stări de somnolență. Însă și zâmbetul poate fi afectat de tratamentele medicamentoase, mai ales în cazul terapiilor pe termen lung. Descoperă în acest articol cinci efecte secundare ale medicamentelor asupra dinților și gingiilor, dar și soluțiile moderne de prevenire a acestor probleme.
Cum afectează medicamentele sănătatea orală
Printre cele mai comune probleme dentare care pot fi provocate de medicamente, mai ales cele administrate pe termen lung, se numără următoarele:
Xerostomia (gura uscată) – inamicul invizibil
Unul dintre cele mai frecvente efecte secundare ale multor medicamente este reducerea fluxului salivar, cunoscută sub denumirea de xerostomie. Saliva joacă un rol esențial în protejarea cavității bucale: neutralizează acizii, curăță resturile alimentare și ajută la remineralizarea smalțului. Când aceasta este deficitară, riscul de carii, inflamații gingivale și respirație urât mirositoare (halitoză) crește exponențial. Printre medicamentele care pot cauza xerostomie sunt antidepresivele, antihipertensivele, antihistaminicele, anxioliticele, precum și analgezicele opioide. Periajul profesional airflow dentar, efectuat periodic de medicul dentist, este una dintre metodele de a reduce riscul de carii și infecții orale, mai ales în cazul pacienților cu xerostomie.
Gingivita indusă de medicamente
Unele medicamente pot contribui la creșterea excesivă a gingiilor, afecțiune numită hiperplazie gingivală. Aceasta nu doar că afectează estetic, dar poate îngreuna igiena orală și poate duce la complicații parodontale. Printre substanțele active care pot avea astfel de efecte secundare se numără: fenitoina (antiepileptic), ciclosporina (imunosupresor), dar și blocante ale canalelor de calciu, de exemplu, nifedipina, folosită în tratarea hipertensiunii arteriale.
Decolorarea sau pătarea dinților
Unele antibiotice, cum ar fi tetraciclinele, pot duce la colorarea permanentă a dinților dacă sunt administrate în copilărie, în perioada formării smalțului. De asemenea, suplimentele de fier lichid, anumite antiseptice orale (precum clorhexidina) sau chimioterapia pot provoca colorarea dinților, fapt care poate afecta încrederea în sine și aspectul estetic.
Eroziunea dentară și sensibilitatea
Pacienții care urmează tratamente pentru reflux gastroesofagian sau afecțiuni oncologice, în special chimioterapie și radioterapie, pot prezenta eroziune dentară severă. De asemenea, medicamentele efervescente și siropurile acide pot scădea pH-ul din cavitatea bucală, crescând riscul de sensibilitate și de distrugere a smalțului.
Risc crescut de infecții orale
Imunosupresia cauzată de tratamente precum corticosteroizii sau citostaticele poate reduce apărarea naturală a organismului, favorizând apariția infecțiilor fungice (candidoză orală) sau bacteriene. Acestea se manifestă prin dureri, arsuri, pete albe pe mucoasa orală și gust metalic persistent.
Cum poți preveni aceste efecte secundare la nivelul dinților
Deși nu întotdeauna este posibil să întrerupi tratamentul medicamentos, există soluții eficiente pentru a reduce impactul asupra sănătății orale. Iată câteva strategii esențiale:
Consultații stomatologice periodice
Vizitele la dentist la fiecare șase luni – sau mai des, la recomandarea medicului – sunt esențiale pentru detectarea precoce a problemelor dentare induse de tratamentele medicamentoase. În cadrul acestor ședințe, medicul va evalua starea cavității orale și va efectua o igienizare profesională pentru îndepărtarea eficientă a tartrului și plăcii bacteriene.
Una dintre cele mai eficiente metode de igienizare profesională este airflow dentar. Această tehnică avansată de periaj utilizează un jet de aer comprimat, apă caldă și pulbere fină de bicarbonat pentru a curăța în profunzime dinții și spațiile interdentare. Această metodă de periaj este utilă pentru îndepărtarea eficientă a plăcii bacteriene și a petelor cauzate de cafea, ceai, fumat sau medicamente. Metoda este non-invazivă și nedureroasă, fiind ideală pentru pacienții cu sensibilitate dentară sau boală parodontală. Ajută la menținerea sănătății gingiilor, prevenind gingivita. Recomandarea este ca această procedură să fie realizată o dată la șase luni, dar frecvența poate varia în funcție de riscul individual al fiecărui pacient.
De asemenea, tratamentele de fluorizare profesională, respectiv aplicarea de geluri sau lacuri cu fluor în cabinetul stomatologic, poate contribui la întărirea smalțului dentar și la reducerea riscului de carii, în special la persoanele care suferă de xerostomie.
Alte metode de prevenție personalizată
Periajul de două ori pe zi cu o pastă de dinți cu fluor, folosirea aței dentare și a apei de gură fără alcool sunt pași de bază pentru menținerea unei bune igiene orale și, implicit, a sănătății cavității bucale. În cazul xerostomiei, pot fi utile gumele de mestecat fără zahăr și folosirea gelurilor sau sprayurilor hidratante orale.
Totodată, consumul frecvent de apă ajută la menținerea umidității în cavitatea bucală. Evită băuturile acide sau dulci, care pot agrava eroziunea smalțului.
Reducerea consumului de zahăr, alimente acide și băuturi carbogazoase este esențială. Suplimentarea cu vitamina D și calciu poate ajuta la menținerea sănătății dinților, mai ales în cazul persoanelor care urmează tratamente oncologice sau hormonale.
Medicamentele pot salva vieți, dar pot afecta și zâmbetul, dacă nu luăm măsuri de prevenție. De aceea, este esențial ca fiecare persoană care urmează un tratament pe termen lung să includă controalele stomatologice preventive în planul său de sănătate. O igienă riguroasă și o colaborare strânsă între medicul stomatolog și cel curant pot face diferența între un tratament complet și unul cu efecte secundare nedorite.
Sursa foto: Freepik.com
