Curiozități despre cea mai importantă resursă naturală – apa. Ce nu știai despre ea

Apa, cea mai importantă resursă naturală a planetei noastre, este fundamentul vieții pe Pământ. Deși este prezentă în cantități aparent nelimitate în natură, doar o mică parte din întreaga sa cantitate este disponibilă sub formă de apă potabilă. Această substanță esențială este adesea subestimată, dar ascunde o serie de curiozități fascinante și uneori surprinzătoare. 

De la ciclul său complex și importanța sa vitală pentru organismele vii, până la distribuția sa în ecosisteme diverse, apa ne înconjoară cu secrete și descoperiri care așteaptă să fie explorate.

Prezența apei pe Pământ

Prezența apei pe Pământ este una dintre caracteristicile definitorii ale planetei noastre și este un element esențial pentru susținerea vieții. 

Apa acoperă aproximativ 71% din suprafața Pământului și joacă un rol crucial în numeroase procese geologice, climatice și biologice. Iată câteva aspecte relevante despre prezența apei pe Pământ:

• Oceanul Planetar: Cel mai mare rezervor de apă de pe Pământ este Oceanul Planetar, care cuprinde aproximativ 97% din totalul apei de pe planetă. Acesta este împărțit în cinci oceane majore: Oceanul Pacific, Atlantic, Indian, Arctic și Oceanul Sudic.
• Apa sărată: Aproximativ 97,5% din apa de pe Pământ este sărată și se găsește în oceane.
• Apa dulce: Aproximativ 3,5% din întreaga cantitate de apă de pe Pământ reprezintă apa dulce – 68,7% este stocată în ghețari și calote glaciare, în principal în Antarctica și Groenlanda, aproximativ 30,1% se află în ape subterane, formând acviferele și sursele de apă potabilă pentru multe regiuni și circa 1,2% se găsește în lacuri dulci și râuri, reprezentând apa de suprafață.
• Ape subterane: Apa subterană reprezintă o importantă sursă de apă dulce pentru umanitate și pentru numeroase ecosisteme terestre. Ea se acumulează în straturile de pământ și roci poroase, formând așa-numitele acvifere.
• Lacuri și râuri: Apa dulce mai este prezentă și în lacuri, râuri și fluviile de pe Pământ. Unele dintre cele mai mari lacuri din lume includ Marea Caspică, Lacul Superior, Lacul Victoria și Marea Aral. De asemenea, râurile joacă un rol important în ciclul apei și susțin ecosisteme variate.
• Atmosfera: Apa este prezentă și în atmosferă sub formă de vapori de apă. Ciclul apei implică evaporarea apei din suprafața Pământului, formarea norilor și, ulterior, condensarea acestora sub formă de precipitații (ploaie, zăpadă etc.).

Prezența apei pe Pământ este un element crucial pentru menținerea echilibrului ecologic și susținerea biodiversității. Este responsabilă pentru modelarea reliefului, climatului și distribuția vieții pe planetă și joacă un rol fundamental în ciclurile naturale care mențin viața în toate formele sale. 

Este crucial să protejăm această resursă prețioasă și să o gestionăm cu înțelepciune pentru binele nostru și al viitoarelor generații.

Circuitul apei în natură

Circuitul apei, cunoscut și sub denumirea de ciclul apei, este procesul continuu prin care apa circulă în diferite stări fizice (lichidă, gazoasă, solidă) între suprafața Pământului și atmosferă. Acest ciclu este vital pentru menținerea vieții și a ecosistemelor și asigură resursele de apă necesare pentru organismele vii. 

Circuitul apei în natură este un proces complex și continuu, constând din următoarele etape principale:

• Evaporarea: Ciclul apei începe prin evaporarea apei din suprafața Pământului și din corpurile de apă, cum ar fi oceanele, mările, lacurile și râurile. Energia solară încălzește apa, determinând moleculele să se transforme în vapori de apă și să se ridice în atmosferă.
• Condensarea: Vapori de apă urcă în atmosferă, unde temperatura este mai scăzută. În aceste condiții, vapori de apă se răcesc și se transformă în picături mici de apă sau cristale de gheață, formând norii.
• Precipitațiile: În etapa următoare, picăturile de apă sau cristalele de gheață din nori cresc în dimensiuni până când devin suficient de grele și cad înapoi pe suprafața Pământului sub formă de precipitații, cum ar fi ploaia, zăpada sau grindina.
• Scurgerea: După ce atinge suprafața terestră, apa care cade ca precipitații poate avea mai multe destinații. O parte se va scurge pe suprafața solului și va ajunge în râuri, care vor transporta apa înapoi către oceane și mări.
• Absorbția și infiltrarea: O altă parte a apei de precipitații este absorbită de către plante sau este absorbită de sol. Apa care ajunge în sol poate să se infiltreze în straturile subterane, formând ape subterane în acvifere.
• Evapotranspirația: Pe lângă evaporarea directă a apei de pe suprafața Pământului, plantele și vegetația terestră contribuie la eliberarea vaporilor de apă prin procesul de transpirație. Acest fenomen combinat de evaporare și transpirație este cunoscut sub denumirea de evapotranspirație.

Ciclul apei continuă să se repete în mod constant, asigurând circulația apei în toate formele sale între atmosferă, suprafața Pământului și subteran. Acest proces vital menține echilibrul hidrologic al planetei, susține mediile de viață și asigură resursele de apă pentru toate formele de viață de pe Pământ.

Importanța apei pentru organismele vii

Apa este esențială pentru toate formele de viață de pe Pământ și are o importanță vitală pentru supraviețuirea și dezvoltarea organismelor vii. Iată câteva aspecte-cheie care evidențiază importanța apei pentru organismele vii:

• Sursă de hidratare: Apa reprezintă principala sursă de hidratare pentru toate organismele. Fiecare celulă din corp are nevoie de apă pentru a funcționa corect, pentru a transporta substanțele nutritive și oxigenul, precum și pentru a elimina deșeurile.
• Reglarea temperaturii corpului: Apa joacă un rol crucial în reglarea temperaturii corpului. Prin transpirație, organismele eliberează căldură în mediul înconjurător, menținând astfel o temperatură internă optimă.
• Participă la reacții chimice: Apa este un solvent universal și este implicată în majoritatea reacțiilor chimice care au loc în organismele vii. Ea servește drept mediul în care se desfășoară reacțiile biochimice necesare vieții.
• Menținerea echilibrului osmotic: Apa reglează echilibrul osmotic din celule, permițând transferul adecvat al substanțelor nutritive și electroliților în organism.
• Sustenabilitatea ecosistemelor: Ecosistemele acvatice, cum ar fi oceanele, mările, lacurile și râurile, reprezintă habitate vitale pentru multe specii de plante și animale. Aceste ecosisteme sunt susținute de apa care le furnizează resurse alimentare, adăpost și un mediu adecvat pentru reproducere.
• Importanța agriculturii și a producției alimentare: Apa este esențială în agricultură și în producția alimentară. Fără apă adecvată pentru irigații, plantele nu pot crește, iar animalele nu pot fi hrănite și îngrijite corespunzător.
• Energie și producție industrială: Apa este utilizată în producția de energie, precum hidrocentrala, și în procesele industriale.
• Importanța sănătății umane: Accesul la apă potabilă curată este esențial pentru sănătatea umană. Consumul de apă potabilă și igiena corectă sunt cruciale pentru prevenirea bolilor și menținerea sănătății.

În concluzie, apa este fundamentul vieții, și fără ea, viața pe Pământ ar fi imposibilă. Asigurarea accesului la apă potabilă și gestionarea responsabilă a acestei resurse esențiale sunt priorități cruciale pentru a susține viața și a proteja mediul înconjurător.

Procentul de apă dulce și sărată

Din totalul apei de pe Pământ, aproximativ 97,5% este apă sărată, iar aproximativ 2,5% este apă dulce.

Mai exact:

• Aproximativ 97,5% din apă este sărată și se găsește în oceane.
• Aproximativ 2,5% din apă este dulce, iar dintre aceasta, cea mai mare parte este blocată în ghețari și calote glaciare, ape subterane și lacuri sărate. Doar o mică parte (0,3%) din apa dulce este prezentă în lacuri dulci și râuri.

Lacuri și râuri notabile

Sursa foto

Pe Pământ există numeroase lacuri și râuri notabile, fiecare cu caracteristici unice și importante pentru ecosistemele locale și culturile umane. Iată câteva dintre cele mai importante:

Lacuri:

• Marea Caspică: Este cel mai mare lac din lume după suprafață, situat între Europa și Asia. Deși este numit „mare”, este de fapt un lac sărat.
• Lacul Superior: Este cel mai mare lac de apă dulce din lume după volum și al treilea ca suprafață. Se află la granița dintre Canada și Statele Unite.
• Lacul Victoria: Este cel mai mare lac de apă dulce din Africa și al doilea cel mai mare lac de pe glob ca suprafață.
• Marea Aral: A fost unul dintre cele mai mari lacuri de apă dulce din lume, dar în ultimele decenii a suferit o gravă scădere a nivelului apei din cauza utilizării intensive a resurselor de apă pentru irigații și activități industriale.
• Lacul Baikal: Este cel mai adânc și cel mai vechi lac din lume, situat în Siberia, Rusia. Acesta conține aproximativ 20% din apa dulce neînghețată de pe suprafața Pământului.

Râuri:

• Fluviul Nil: Este cel mai lung râu din lume, având o lungime de aproximativ 6.650 de kilometri. Este vital pentru fertilitatea solului din Valea Nilului și pentru dezvoltarea culturilor antice, cum ar fi cea egipteană.
• Fluviul Amazon: Este cel mai mare râu din lume după debit (209.000 m3/s) și al doilea ca lungime (6.400 km). Are o imensă biodiversitate și joacă un rol crucial în climatul global.
• Fluviul Mississippi: Este unul dintre cele mai mari și mai importante râuri din Statele Unite (3.766 km), având un impact semnificativ asupra economiei și mediului din regiune.
• Fluviul Yangtze: Este cel mai lung râu din Asia și al treilea ca lungime în lume (6.300 km). Acesta este esențial pentru agricultură, energie hidroelectrică și transportul în China.
• Fluviul Dunărea: Este un important râu european (6.400 km), traversând mai multe țări, inclusiv Germania, Austria, Slovacia, Ungaria și România, înainte de a se vărsa în Marea Neagră.

Aceste lacuri și râuri notabile au jucat și continuă să joace un rol semnificativ în istoria și dezvoltarea umanității, precum și în menținerea biodiversității și echilibrului ecologic în diferite regiuni ale lumii.

Apa și sănătatea umană

Cele mai citite articole

Apa joacă un rol crucial în menținerea sănătății umane și are o serie de beneficii semnificative pentru organismul nostru. Iată câteva aspecte importante legate de importanța apei pentru sănătatea umană:

• Hidratare adecvată: Consumul suficient de apă este esențial pentru hidratarea corectă a organismului. Apa ajută la menținerea echilibrului fluidelor în corp și la funcționarea optimă a organelor și sistemelor.
• Eliminarea toxinelor: Apa contribuie la eliminarea reziduurilor și toxinelor din corp prin rinichi și alte organe de eliminare. Acest proces este vital pentru curățarea și detoxifierea organismului.
• Funcționarea optimă a sistemelor corpului: Apa este implicată în transportul substanțelor nutritive și oxigenului către celulele corpului. De asemenea, ajută la menținerea temperaturii normale a corpului prin procesul de transpirație.
• Sistemul digestiv sănătos: Consumul adecvat de apă este esențial pentru buna funcționare a sistemului digestiv. Apa ajută la dizolvarea substanțelor nutritive și facilitarea procesului de digestie.
• Controlul greutății: Consumul de apă înainte de mese poate ajuta la controlul apetitului și la menținerea unei greutăți sănătoase.
• Sănătatea pielii: Hidratarea corespunzătoare a pielii poate ajuta la menținerea unui aspect sănătos și strălucitor al acesteia.
• Prevenirea deshidratării: Deshidratarea poate duce la diverse afecțiuni și probleme de sănătate, cum ar fi oboseala, durerile de cap, amețeala, probleme renale și multe altele. Consumul adecvat de apă previne deshidratarea și susține sănătatea generală.
• Prevenirea infecțiilor: Spălarea mâinilor cu apă și săpun este unul dintre cele mai simple și eficiente moduri de a preveni răspândirea infecțiilor și a bolilor transmisibile.

Este important să menținem un echilibru adecvat al consumului de apă și să ne asigurăm că avem acces la apă potabilă curată și sigură. În plus, implicarea în practici responsabile de gestionare a apei și protejarea surselor de apă devin din ce în ce mai esențiale pentru a ne asigura că apa rămâne o resursă durabilă și esențială pentru sănătatea umană și pentru mediul înconjurător.

Apa ca resursă economică

Apa este o resursă economică extrem de valoroasă, deoarece joacă un rol esențial în multe aspecte ale economiei și dezvoltării societății umane.

• Agricultură: Apa este fundamentală pentru agricultură și este utilizată pentru irigații, menținerea animalelor și producția alimentelor. Un acces adecvat la apă asigură productivitatea și durabilitatea agriculturii, contribuind la securitatea alimentară și creșterea economică a unei țări.
• Industrie: Apa este esențială pentru multe procese industriale, cum ar fi producția de energie, fabricarea, prelucrarea materialelor și multe altele. Industria necesită o cantitate semnificativă de apă pentru a funcționa și prospera.
• Energie: Apa joacă un rol important în producția de energie, mai ales în cazul hidroenergiei. Centralele hidroelectrice utilizează apa pentru a genera energie electrică, contribuind la diversificarea mixului energetic și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
• Turism și recreere: Lacurile, râurile și zonele costiere sunt atractive pentru turism și recreere, generând venituri și locuri de muncă în industria turismului.
• Transport și comerț: Multe râuri și canale navigabile sunt utilizate pentru transportul de mărfuri și pasageri, contribuind la facilitarea comerțului și a relațiilor economice.
• Tehnologii de tratare a apei: Industria de tratare a apei, inclusiv cea pentru desalinizare și purificarea apei, oferă oportunități economice și contribuie la asigurarea accesului la apă potabilă în regiuni cu resurse limitate de apă dulce.
• Creșterea economică regională: Există regiuni care sunt cunoscute pentru resursele lor de apă abundente și care atrag investiții și dezvoltare economică în domenii precum agricultura, producția alimentară și industria turismului.
• Managementul resurselor de apă: O gestionare eficientă și responsabilă a resurselor de apă este esențială pentru a asigura durabilitatea economică pe termen lung și pentru a preveni conflicte legate de accesul la apă.

Este important să recunoaștem importanța critică a apei ca resursă economică și să dezvoltăm politici și strategii adecvate pentru a proteja, conserva și gestiona responsabil această resursă prețioasă, asigurând în același timp că accesul la apă este echitabil și sustenabil pentru toate comunitățile și sectoarele economiei.

Potențialul conflictelor legate de apă

Apa este o resursă limitată și vitală pentru toate aspectele vieții, inclusiv pentru nevoile umane, agricultură, industrie, energie și ecosistemele naturale. Această limitare și importanță a apei pot conduce la conflicte și tensiuni între diferite grupuri sau națiuni. Iată câteva surse potențiale de conflicte legate de apă:

• Competiția pentru resurse: O resursă limitată de apă poate duce la competiții între diferite sectoare economice, cum ar fi agricultura, industria și consumul uman. Aceasta poate crea tensiuni și dispute legate de alocarea resurselor de apă între aceste sectoare.
• Seceta și schimbările climatice: Schimbările climatice pot duce la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi secetele severe. În perioadele de secetă prelungită, resursele de apă devin și mai limitate, ceea ce poate duce la conflicte între comunități și regiuni.
• Conflict între țări: În anumite regiuni, resursele de apă pot traversa granițele naționale, ceea ce poate genera tensiuni și conflicte între țări. Acest tip de conflict poate fi legat de alocarea și utilizarea resurselor de apă din râurile transfrontaliere sau din bazinele hidrografice comune.
• Poluarea apei: Poluarea apei poate duce la degradarea calității apei, afectând sănătatea umană și ecosistemele. În anumite cazuri, conflicte pot apărea între părțile implicate în poluare și comunitățile afectate de aceasta.
• Schimbarea utilizării terenurilor: Schimbarea utilizării terenurilor, cum ar fi defrișării masive sau urbanizarea, poate afecta fluxurile de apă și calitatea acesteia. Acest lucru poate genera tensiuni între diferite grupuri interesate de utilizarea terenurilor și apei.
• Îmbătrânirea infrastructurii de apă: Infrastructura de apă, cum ar fi rezervoarele, conductele și sistemele de irigații, poate suferi deteriorări în timp. Conflictul poate apărea între diferite grupuri care solicită reparații sau modernizări ale infrastructurii.
• Probleme sociale și economice: În anumite regiuni, accesul la apă potabilă sau infrastructura de apă poate să nu fie distribuit echitabil între diferite comunități. Aceasta poate genera tensiuni sociale și economice.

Pentru a evita sau soluționa conflictele legate de apă, este important să existe o abordare integrată și durabilă a gestionării resurselor de apă, care să implice colaborare, transparență și participare a tuturor părților interesate. 

Soluțiile pot include măsuri de conservare a apei, tehnologii de tratare a apei, gestionarea rațională a resurselor, acorduri bilaterale sau internaționale între națiuni și strategii de adaptare la schimbările climatice.

Impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă

Sursa foto

Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra resurselor de apă de pe Pământ, generând o serie de provocări și amenințări pentru gestionarea și disponibilitatea apei. Iată câteva dintre principalele impacturi ale schimbărilor climatice asupra resurselor de apă:

• Scăderea cantității de apă disponibilă: În multe regiuni, schimbările climatice au dus la scăderea cantității de precipitații și la creșterea temperaturilor. Aceasta poate duce la reducerea nivelurilor de apă din râuri, lacuri și bazine subterane, afectând disponibilitatea apei pentru umanitate și ecosisteme.
• Creșterea frecvenței și intensității secetelor: Schimbările climatice au dus la intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv a secetelor. Perioadele prelungite de secetă pot duce la epuizarea resurselor de apă, afectând agricultura, aprovizionarea cu apă potabilă și ecosistemele acvatice.
• Topirea ghețarilor și calotelor glaciare: Creșterea temperaturilor a dus la topirea accelerată a ghețarilor și calotelor glaciare. Aceasta poate furniza inițial o creștere a debitelor râurilor și o mai mare disponibilitate a apei, dar pe termen lung, poate duce la o scădere semnificativă a resurselor de apă, deoarece sursele de apă alimentate de ghețari se vor diminua sau chiar vor seca.
• Schimbări în modelele de ploi și inundații: Schimbările climatice pot afecta ploile, intensificându-le în anumite regiuni și ducând la inundații severe. Aceste inundații pot afecta negativ infrastructura hidrică și pot provoca distrugeri importante.
• Creșterea nivelului mărilor și oceanelor: Încălzirea globală a dus la topirea masivă a ghețurilor de pe continentul Antarctica și Groenlanda, ceea ce duce la creșterea nivelului mărilor și oceanelor. Aceasta poate afecta direct zonele costiere, inunda zonele joase și saliniza sursele de apă dulce subterană.
• Impactul asupra biodiversității acvatice: Schimbările climatice pot perturba ecosistemele acvatice, afectând biodiversitatea și speciile native. De exemplu, creșterea temperaturilor apei poate duce la migrarea speciilor acvatice către zone mai reci, afectând echilibrul ecologic.

Pentru a face față acestor provocări, este esențial să dezvoltăm strategii de adaptare la schimbările climatice și să luăm măsuri de gestionare a resurselor de apă durabile. 

Aceste măsuri pot include gestionarea rațională a apei, promovarea eficienței în utilizarea apei, dezvoltarea infrastructurii rezistente la schimbările climatice, protejarea și conservarea ecosistemelor acvatice și abordarea colaborativă între națiuni pentru a soluționa problemele legate de apă la nivel global.

Poluarea apelor

Poluarea apelor reprezintă introducerea substanțelor nocive și a contaminanților în sursele de apă, precum râuri, lacuri, mări și oceane. Aceasta poate avea efecte devastatoare asupra mediului acvatic, biodiversității și sănătății umane. 

Cauze

Poluarea apelor poate fi cauzată de diverse surse și poate implica o gamă largă de substanțe chimice și fizice. Iată câteva tipuri comune de poluare a apelor:

• Poluarea chimică: Substanțele chimice industriale, deșeurile agricole, pesticidele, substanțele toxice și substanțele poluante din uzine și instalații industriale sunt exemple de poluare chimică a apelor. Aceste substanțe pot fi introduse în apele de suprafață prin scurgeri, accidente sau prin scurgerea subterană.
• Poluarea cu nutrienți: Fertilizatorii agricoli, deșeurile animale și alte surse pot cauza poluarea cu nutrienți, cum ar fi azotul și fosforul, în râuri și lacuri. Această poluare poate duce la înflorirea algală excesivă și la formarea zonelor cu deficit de oxigen, cunoscute sub numele de „zone moarte”.
• Poluarea cu hidrocarburi: Scurgerile de petrol și substanțele petroliere din nave și platforme petroliere pot duce la poluarea cu hidrocarburi în apele marine și sărături, având un impact grav asupra ecosistemelor marine și păsărilor și mamiferelor acvatice.
• Poluarea termică: Descărcările de apă caldă din centralele electrice și alte surse industriale pot duce la poluarea termică a apelor, schimbând temperatura apei și afectând viața acvatică.
• Poluarea plastică: Deșeurile de plastic reprezintă o problemă tot mai gravă pentru apele de pe Pământ. Plasticele se descompun greu și pot persista în mediul acvatic, afectând fauna marină și acvatică.

Impactul poluării apelor poate fi devastator, afectând biodiversitatea și sănătatea umană. Organismele acvatice pot suferi prin intoxicație, îmbolnăviri și chiar moarte, iar oamenii care folosesc aceste surse de apă pot fi expuși la riscuri pentru sănătatea lor.

Soluții

Combaterea poluării apelor este o provocare complexă și necesită abordări integrate la nivel local, național și global. Iată câteva soluții importante pentru a combate poluarea apei:

• Reglementări și norme stricte: Guvernele trebuie să adopte și să implementeze legi și reglementări stricte pentru protejarea calității apelor și prevenirea poluării. Aceste reglementări ar trebui să includă limite de descărcare pentru substanțele poluante și să impună sancțiuni pentru cei care le încalcă.
• Tratarea adecvată a deșeurilor: Colectarea, tratarea și eliminarea corectă a deșeurilor solide și lichide sunt esențiale pentru a preveni poluarea apelor. Îmbunătățirea infrastructurii de gestionare a deșeurilor și promovarea reciclării pot ajuta la reducerea cantității de deșeuri care ajung în sursele de apă.
• Gestionarea rațională a agriculturii: Agricultura este o importantă sursă de poluare a apelor cu nutrienți și pesticide. Prin adoptarea practicilor agricole durabile, cum ar fi utilizarea precisă a îngrășămintelor și pesticidele, precum și implementarea practicilor de conservare a solului, se poate reduce poluarea apei din surse agricole.
• Protejarea zonelor naturale: Conservarea și restaurarea zonelor umede, pădurilor și zonelor naturale joacă un rol crucial în filtrarea și retenția poluanților, ajutând la menținerea calității apelor.
• Promovarea tehnologiilor curate: Înlocuirea tehnologiilor poluante cu alternative mai curate și mai eficiente poate contribui la reducerea emisiilor de poluanți în apele de suprafață și subterane.
• Educație și conștientizare: Conștientizarea publicului cu privire la impactul poluării apelor și la importanța protejării resurselor de apă poate stimula comportamente mai responsabile și mai sustenabile.
• Monitorizarea și cercetarea: Monitorizarea constantă a calității apelor și cercetarea științifică sunt importante pentru a înțelege mai bine cauzele și efectele poluării și pentru a dezvolta soluții mai eficiente și mai adaptate la context.
• Cooperare și parteneriate: Abordarea poluării apelor necesită eforturi coordonate între guverne, sectorul privat, comunități și organizații neguvernamentale. Cooperarea și parteneriatele pot aduce împreună resursele și experiența necesare pentru a aborda această problemă complexă.

Prin implementarea acestor soluții și luarea de măsuri colective, putem contribui la protejarea și conservarea resurselor de apă, asigurând un mediu mai sănătos și sustenabil pentru generațiile viitoare.

Apa rămâne o comoară nesfârșită de cunoștințe și descoperiri pentru umanitate. În ciuda faptului că este prezentă în abundență pe Pământ, trebuie să înțelegem că resursele noastre de apă potabilă sunt limitate și fragile. Astfel, protejarea și gestionarea responsabilă a acestei resurse vitale devin aspecte mai importante ca niciodată.

Cele mai citite articole