Gestionarea eficientă a apelor uzate nu mai este de mult o simplă opțiune tehnică, ci o obligație legală cu impact major asupra sănătății populației și a echilibrului mediului. Apele reziduale provenite din gospodării sau activități industriale pot conține substanțe toxice sau microorganisme periculoase. Deversarea acestora fără tratament adecvat duce la poluarea apelor de suprafață, a solului și a resurselor de apă potabilă.
Cadrul legislativ național – o obligație susținută de directive europene
În România, reglementările privind epurarea apelor uzate au fost consolidate pentru a se alinia cerințelor europene, având ca scop principal prevenirea și combaterea poluării apei. Punctul de plecare îl reprezintă Legea apelor nr. 107/1996, actualizată constant. Aceasta interzice cu strictețe evacuarea apelor reziduale netratate în mediul natural, fie că vorbim despre râuri, fie lacuri sau pânza freatică. Orice activitate care influențează calitatea sau debitul resurselor de apă trebuie să fie avizată de autorități. Lipsa conformării atrage sancțiuni financiare importante și, în anumite cazuri, chiar răspundere penală.
Alături de această lege, Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 introduce normele tehnice care reglementează calitatea apelor deversate. Aceasta stabilește valorile maxime admise pentru poluanți precum suspensii, compuși de azot sau fosfor, indicatori ai gradului de contaminare al apei. Regulamentul este completat de actualizări periodice, inclusiv prin HG 352/2005, care detaliază standardele obligatorii pentru stațiile de epurare și fosele septice. În lipsa respectării acestor norme, autoritățile de control pot aplica amenzi consistente și pot dispune măsuri corective imediate.
Alte măsuri impuse de autorități
În afară de sancțiunile financiare, autoritățile pot dispune măsuri de remediere pentru cei care nu respectă legislația. De exemplu, în cazul în care se constată o poluare accidentală, contravenientul poate fi obligat să ecologizeze terenul afectat. Companiile trebuie adesea să implementeze în termen scurt sisteme de monitorizare a calității apei, să efectueze vidanjări de urgență sau să se conecteze la rețeaua de canalizare. În cazuri extreme, când poluarea este intenționată și are un impact major asupra mediului, pot fi aplicate prevederile penale din Legea apelor, cu amenzi penale și chiar pedeapsa cu închisoarea pentru persoanele aflate în funcții de conducere care se fac vinovate de aceste fapte.
Obligații pentru cetățeni și agenți economici
Conform Legii serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr. 241/2006, orice locuință aflată într-o zonă cu rețea de canalizare funcțională trebuie să fie conectată la aceasta. Proprietarii care refuză racordarea, fără să dețină un sistem de epurare autorizat, riscă sancțiuni. Garda de Mediu are atribuția de a verifica și sancționa cazurile de nerespectare, oferind uneori un termen de conformare în baza Legii prevenirii nr. 270/2017.
În paralel, persoanele care folosesc fose septice au datoria de a le înregistra la autoritatea locală. De la începutul anului 2022, a fost introdusă o obligativitate clară privind declararea acestor sisteme, iar nerespectarea cerinței atrage amenzi. Mai mult, dacă se constată deversări ilegale în sol sau în ape de suprafață, se pot aplica sancțiuni suplimentare în baza OUG 195/2005 privind protecția mediului, iar în cazuri grave poate fi inițiată acțiune penală.
Sancțiuni dure pentru companii și autorități locale
Agenții economici sunt supuși unui control riguros în ceea ce privește tratarea apelor uzate generate de activitatea lor. În cazurile de poluare a zonelor protejate sau repetarea abaterilor, limitele sancțiunilor cresc considerabil, iar companiile pot fi forțate să-și suspende activitatea până la remedierea situației. Pe de altă parte, autoritatea publică locală care nu instituie un registru de evidență a foselor septice poate fi amendată. De asemenea, operatorii serviciilor publice de apă-canal sunt sancționabili dacă refuză racordarea fără o justificare legală sau dacă sistează nejustificat furnizarea serviciului. Există și consecințe în cazul în care fondurile europene sau bugetare destinate realizării unor sisteme de epurare nu sunt utilizate conform proiectului. În asemenea situații, pot interveni corecții financiare și obligația returnării banilor primiți.
Respectarea legislației în domeniul epurării apelor uzate nu este doar o obligație administrativă, ci un act de responsabilitate față de natură și comunitate. Fiecare persoană fizică, agent economic sau autoritate locală are un rol clar în prevenirea poluării și în menținerea unui mediu sănătos. Conformarea la cerințele legale presupune costuri inițiale rezonabile, dar aduce beneficii pe termen lung, evitând amenzi, deteriorarea ecosistemelor și pierderi economice majore. Aplicarea normelor în vigoare ne permite tuturor să contribuim activ la protejarea resurselor de apă ale României.
