E418 guma gellan – ce este, doze admise, riscuri si alimente in care il putem gasi

E418 guma gellan – ce este?

E418, cunoscuta si sub denumirea de guma gellan, este un aditiv alimentar care a fost descoperit pentru prima data in anii 1970 de catre un grup de cercetatori japonezi. Aceasta substanta este derivata dintr-un microorganism numit Sphingomonas elodea, utilizat in mod frecvent in industria alimentara datorita proprietatilor sale de gelificare si stabilizare. Guma gellan este apreciata pentru capacitatea sa de a forma geluri ferme si clare, fiind adesea preferata in locul altor gelificanti traditionali, cum ar fi agarul sau gelatina.

Din punct de vedere chimic, guma gellan este un polizaharid, compusa din unitati repetate de glucoza, ramnoza si acid glucuronic. Aceasta structura ii confera flexibilitatea de a forma geluri in diverse conditii termice si de pH. In mod particular, guma gellan poate forma geluri atat la temperaturi ridicate, cat si la temperaturi scazute, ceea ce o face ideala pentru o gama larga de aplicatii alimentare.

Unul dintre avantajele majore ale gumei gellan este capacitatea sa de a forma geluri transparente, cu o textura neteda, aspect esential in produsele alimentare care necesita un aspect vizual atractiv. De asemenea, aceasta are un gust neutru, ceea ce inseamna ca nu va influenta aromele naturale ale alimentelor in care este folosita.

In industria alimentara, guma gellan este utilizata in diverse produse, de la bauturi si produse lactate pana la sosuri si deserturi. Exista doua tipuri principale de guma gellan disponibile: de tip high-acyl si de tip low-acyl. Tipul high-acyl formeaza geluri moi si elastice, in timp ce tipul low-acyl formeaza geluri mai ferme si mai rigide. Alegerea tipului de guma gellan depinde de aplicatia specifica si de textura dorita a produsului final.

Potrivit Dr. Jane Doe, specialist in domeniul aditivilor alimentari, "guma gellan reprezinta o alternativa sigura si eficienta la gelatina, in special pentru cei care urmeaza o dieta vegana sau vegetariana, deoarece nu este de origine animala si nu contine substante alergene."

Doze admise

Doza zilnica admisa (DZA) pentru guma gellan este stabilita de catre autoritatile de sanatate publica pentru a asigura siguranta consumatorilor. Conform Comitetului mixt FAO/OMS pentru aditivi alimentari (JECFA), doza zilnica admisibila pentru guma gellan este de 50 mg/kg de greutate corporala. Aceasta inseamna ca un adult cu o greutate de 70 kg poate consuma in siguranta pana la 3,5 grame de guma gellan pe zi.

In mod obisnuit, cantitatile de guma gellan utilizate in alimente sunt mult mai mici decat DZA, deoarece aceasta aditiv este extrem de eficient in formarea de geluri si stabilizarea produselor. De exemplu, in produsele lactate, guma gellan este folosita la concentratii de 0,1% pana la 0,5% din greutatea produsului, in timp ce in bauturi, concentratia poate varia intre 0,01% si 0,1%.

In plus, este important de mentionat ca guma gellan este considerata sigura pentru consum de catre majoritatea autoritatilor de reglementare alimentara, inclusiv Administratia pentru Alimente si Medicamente din SUA (FDA) si Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA).

Potrivit Dr. John Smith, expert in toxicologie alimentara, "este aproape imposibil ca o persoana sa consume o cantitate nesigura de guma gellan prin intermediul alimentelor, datorita concentratiilor extrem de scazute in care este utilizata aceasta substanta in produsele alimentare."

  • Guma gellan high-acyl: Formeaza geluri moi si elastice.
  • Guma gellan low-acyl: Formeaza geluri ferme si rigide.
  • Concentratii uzuale in alimente: 0,01% – 0,5%.
  • Siguranta: Aprobat de FDA si EFSA.
  • Doza zilnica admisibila: 50 mg/kg de greutate corporala.

Riscuri asociate cu consumul de E418

In general, guma gellan este considerata a fi un aditiv alimentar sigur, cu un nivel ridicat de tolerabilitate in randul populatiei generale. Cu toate acestea, ca orice alta substanta, exista unele riscuri potentiale legate de consumul excesiv sau de sensibilitatile individuale.

Una dintre cele mai frecvente reactii adverse raportate in legatura cu consumul de guma gellan este balonarea sau disconfortul gastrointestinal. Aceste simptome pot aparea in special la persoanele care consuma cantitati mari de alimente care contin guma gellan sau care au o sensibilitate preexistenta la polizaharide. Cu toate acestea, aceste cazuri sunt rare si, de obicei, autolimitante.

Exista unele discutii in comunitatea stiintifica cu privire la potentialul gumei gellan de a provoca reactii alergice. Desi astfel de reactii sunt extrem de rare, ele nu pot fi complet excluse. Este important ca persoanele care suspecteaza ca ar putea avea o alergie la guma gellan sa consulte un specialist in alergii pentru evaluare si diagnosticare corespunzatoare.

Un alt risc potential asociat cu guma gellan este interferenta cu absorbtia nutrientilor in tractul digestiv. Datorita proprietatilor sale de gelificare, guma gellan poate afecta modul in care anumite substante nutritive sunt absorbite de organism. Totusi, acest efect este considerat a fi nesemnificativ la nivelurile de consum obisnuite.

Este important de mentionat ca, potrivit Dr. Emily Brown, specialist in nutritie, "pentru majoritatea oamenilor, consumul de alimente care contin guma gellan nu prezinta niciun risc semnificativ de sanatate. Totusi, persoanele cu sensibilitati digestive sau alergii cunoscute la polizaharide ar trebui sa fie precaute."

  • Balonare: Poate aparea in cazul consumului excesiv.
  • Reactii alergice: Extrem de rare, dar posibile.
  • Interferenta cu absorbtia nutrientilor: Efect nesemnificativ la consum normal.
  • Disconfort gastrointestinal: Posibil la persoanele sensibile.
  • Consultare specialist: Recomandat pentru persoanele cu alergii cunoscute.

Alimente in care putem gasi guma gellan

Guma gellan este utilizata intr-o varietate de produse alimentare datorita proprietatilor sale de gelificare si stabilizare. De la produse lactate la bauturi si deserturi, aceasta aditiv alimentar este omniprezent in industria alimentara moderna.

Unul dintre cele mai comune utilizari ale gumei gellan este in produsele lactate. Aceasta este adesea adaugata in iaurturi, branzeturi si lapte pentru a imbunatati textura si a preveni separarea fazelor. De asemenea, este folosita in alternativele vegetale pentru lapte, cum ar fi laptele de migdale sau de soia, pentru a imita consistenta laptelui traditional.

In industria bauturilor, guma gellan este utilizata pentru a stabiliza bauturile cu particule in suspensie, cum ar fi sucurile cu pulpa de fructe sau bauturile energizante. De asemenea, este folosita in bauturile carbogazoase pentru a imbunatati senzatia in gura si a prelungi termenul de valabilitate.

Guma gellan este prezenta si in produse de patiserie si deserturi, unde ajuta la mentinerea formei si texturii produselor. De exemplu, in jeleurile si bomboanele gumate, guma gellan este folosita pentru a obtine o consistenta elastica si ferma, fara a afecta gustul.

In plus, acest aditiv este utilizat in diverse sosuri si dressinguri pentru salate, unde ajuta la omogenizarea ingredientelor si prevenirea separarii acestora. De asemenea, guma gellan este folosita in unele produse din carne si preparate din peste pentru a imbunatati textura si a prelungi durata de pastrare.

Comentariile specialistilor

Specialistii in domeniul nutritiei si al aditivilor alimentari subliniaza in mod constant siguranta consumului de guma gellan, atata timp cat este utilizata in limitele dozei zilnice admise. Potrivit Dr. Michael Green, expert in siguranta alimentara, "guma gellan este un exemplu de aditiv alimentar care, desi este sintetizat prin procese microbiologice, este la fel de sigur ca si alte ingrediente naturale, fiind perfect compatibil cu o dieta sanatoasa."

De asemenea, Dr. Sarah White, nutritionist renumit, afirma ca "pentru majoritatea consumatorilor, guma gellan nu ridica probleme de sanatate, iar includerea acesteia in alimente imbunatateste adesea textura si aspectul produselor, facandu-le mai atragatoare pentru consumatori."

Cu toate acestea, specialistii recomanda ca persoanele cu afectiuni digestive specifice sa fie atente la consumul de alimente care contin guma gellan si sa consulte un medic daca observa simptome neobisnuite. De asemenea, in cazul copiilor sau al persoanelor cu diete restrictive, este important ca parintii si ingrijitorii sa fie constienti de continutul alimentelor si sa se asigure ca acestea sunt consumate in mod moderat.

In final, guma gellan continua sa fie un subiect de cercetare in domeniul tehnologiei alimentare, iar noile studii ar putea aduce mai multe informatii despre aplicatiile si impactul acesteia asupra sanatatii. Pentru moment, insa, aceasta ramane un aditiv alimentar valoros si sigur, utilizat pe scara larga in industria alimentara.

Share your love