Finlanda a inceput sa atraga atentia intregii lumi in ceea ce priveste sistemul de invatamant, dupa ce, in urma cu 20 de ani, elevii finlandezi au obtinut cele mai bune rezultate la un test international.
Si desi nu mai este numarul 1 – intrucat sectorul educatiei a fost afectat in recesiunea din 2008, iar reducerile bugetare au dus la dimensiuni mai mari ale clasei si la un numar mai mic de personal in scoli – este inca considerat drept unul dintre cele mai de succes sisteme de invatamant din lume.
In efortul de a imbunatati, guvernul finlandez a inceput sa ia masuri in ultimii ani. In urma cu cativa ani, de exemplu, o schimbare a curriculumului a starnit povesti conform carora Finlanda renunta la predarea materiilor traditionale. Nici vorba. Alte informatii de pe Internet spun ca elevii finlandezi nu au nicio tema de facut acasa. Fals.
Cele mai citite articole
Care este secretul Finlandei? Un sistem scolar centrat pe copii, bazat pe cercetare, condus de profesori extrem de bine pregatiti.
Urmarind modul in care functioneaza scoala finlandeza, vom descoperi de ce sistemul educational din Finlanda evolueaza an de an in ceea ce priveste rezultatele elevilor. De asemenea, vom intelege de ce alte sisteme de invatamant, cum este si cel din Romania, nu s-a imbunatatit indiferent de promisiunile politicienilor, reforme si investitii.
Iata 6 dintre caracteristicele invatamantului finlandez:
- Elevii nu merg la scoala pana cand implinesc 7 ani. Fara gradinita, fara scoala primara pana la 7 ani.
- Nu exista teste sau examene pana la sfarsitul liceului. In invatamantul finlandez nu se pune accentul pe competitie si nu se face comparatie intre elevul mediu si cel inteligent. Primul exament obligatoriu fiind sustinut de catre elevii finlandezi la varsta de 16 ani. In urma aflarii rezultatelor, copiii nu sunt separati pe grupuri sau clase in functie de acestea.
- Egalitate. In Finlanda nu exista uniforme, iar echipamentele sportive nu sunt obligatorii, un simplu tricou si o pereche de pantaloni comozi sunt suficienti. Rechizitele sunt oferite de municipalitate, „caci pentru asta exista taxe”, iar Finlanda are o rata de alfabetizare 100%.
- Atat programa, cat si flexibilitatea la teme ii ajuta pe copii si pe profesori. Elevii nu isi bat capul cu temele. Au teme dar foarte putine, in general proiecte, de multe ori realizate digital (mai ales la elevii mai mari). Aceasta varianta de tema capteaza elevul, pentru ca acesta intra in lumea digitala atat de iubita si familiara lui.
- Notele se introduc treptat incepand din clasa a V-a si nu mai tarziu de clasa a VIII-a, nu la toate materiile odata si se acorda o singura nota pe semestru. Astfel, elevii sunt implicati intreg semestrul in proiecte, caci sunt evaluati permanent si nu trebuie sa „impuste“ note atunci cand stiu ca ar trebui sa fie ascultati.
- Elevilor li se ofera consiliere vocationala. In cadrul consilierii vocationale, fiecare elev isi petrece 2 saptamani la un loc de munca ales. Consilierea vocationala minimizeaza riscul ca un elev sa ia decizii gresite in legatura cu viitorul sau. Acesta are 3 optiuni: sa isi continue studiile generaliste (upper secondary general school), sa mearga la o scoala vocationala sau sa se angajeze. Este important de mentionat ca dupa scoala vocationala, acesta poate alege sa mearga la universitate!